Kola Kariola

Nu pot lasa color...ea este Bella, salvata de Hope de la Suraia ...daca aseara nu ar fi facut efortul enorm sa porneasca la drum cu ea, poate azi nu ar mai fi fost...a intrat azi de urgenta in operatie, iar acum se trezeste alaturi de minunata dr Miruna Grigore si dr Ioana Chirca, cele care au facut tot posibilul timp de 4 ore in sala de chirurgie.
Nu putem sa ne pronunțăm momentan ca este salvata, insa va rog pe voi, sa ii trimiteti ganduri bune 🙏
Va rog 🙏

Oreo e gata să meargă mai departe. Dar poate drumul lui nu se termină la adăpost. 🤍🐾

Oreo era doar un pui care își târa lăbuțele din spate printr-un șantier, căutând apă și ceva de mâncare. Cineva l-a văzut și a ales să nu treacă mai departe. Așa a ajuns Oreo la clinică, unde au urmat luni de tratamente, îngrijire și recuperare. Astăzi este gata pentru următoarea etapă: va merge la adăpostul de la Belciugatele, alături de ceilalți căței speciali. În curând îi va sosi și căruciorul și abia așteptăm să-l vedem zburdând prin pădure, liber și fericit. 🤍🐾

Dar rămâne întrebarea pe care nu vrem să încetăm niciodată să o punem: poate există, totuși, cineva dispus să-și asume o adopție atât de complicată? Oreo va avea nevoie de mai multă grijă decât alți câini. Dar are de oferit exact același lucru: iubire. Poate undeva există omul care nu va vedea un cățel paralizat, ci pur și simplu un suflet pe care îl vrea acasă.

📺 Papi Land – Prieteni pe Viață, sezonul 5
➡️ Duminică, de la ora 22:00, la Prima TV
🔁 Reluare: sâmbăta următoare, de la ora 13:30

Proiect susținut de Purina Romania 🐾

VĂ RUGĂM SĂ DISTRIBUIȚI!

As, ogarul găsit abandonat pe câmp, este în FOSTER, la o familie minunată!
Și vrem să vă arătăm câteva dintre primele lui experiențe într-o viață care, încet-încet, începe să semene cu ceea ce ar fi trebuit să aibă dintotdeauna.

Credem că este pentru prima dată când As intră într-o casă, când calcă pe un covor, când descoperă cm este să stai liniștit într-o cameră, la căldură, fără să îți fie frică de ce urmează. Se răsfață, îi place și pare atât de încântat de toate aceste lucruri noi, încât reacțiile lui ne stârnesc niște emoții greu de descris. Cât de puțin le trebuie, uneori, ca să fie fericiți! Un covor, un loc confortabil, o mângâiere, un om care să le vorbească frumos. Lucruri atât de firești pentru câinii care au crescut într-o familie și atât de necunoscute pentru cei care au trăit numai în suferință.

Apoi a venit și prima plimbare în lesă, cu o hăinuță care să îl protejeze de ploaie. As se descurcă surprinzător de bine, deși zgomotul orașului, mașinile și pașii grăbiți ai oamenilor îl cam amețesc. Este o lume cu totul nouă pentru el, pe care încearcă să o înțeleagă, pas cu pas.

Până acum, viața lui pare să fi însemnat doar câmpul, foamea, frica, abandonul și, cine știe, poate și braconajul. Nu îi cunoaștem întreaga poveste, dar ne putem imagina cât de puține lucruri bune i s-au întâmplat înainte să ajungă la noi.

Familia care îl găzduiește ne spune că este tare cuminte, blând și bucuros de fiecare mângâiere. Cu scările se descurcă mai greu, pentru că nici măcar nu știe ce sunt și cm trebuie folosite, dar face progrese. În fiecare zi mai învață ceva, mai capătă puțină încredere și descoperă că oamenii pot fi și buni cu el.

Și tocmai de aceea ne dorim atât de mult ca povestea lui să continue într-o familie permanentă.

Pentru că firescul unei salvări este să ajungă, în sfârșit, ACASĂ.

As are nevoie de o familie care să înțeleagă că ogarii nu sunt câini de ținut în curte. Sunt sensibili atât la frig, cât și la caniculă, au nevoie să locuiască în casă, să aibă un loc cald și confortabil în care să se lenevească. Sunt câini blânzi, calmi, sensibili, care se bucură enorm de apropierea oamenilor.

As are aproximativ 3 ani, este vaccinat, deparazitat la zi, castrat și microcipat. Este pregătit să își găsească familia lui, una care să îl iubească și să îi ofere, pentru tot restul vieții, lucrurile simple pe care abia acum începe să le descopere.

Așteptăm cererile de adopție pentru As în mesageria paginii!

Iar dacă nu îl puteți adopta, vă rugăm să îi distribuiți povestea. Poate undeva există omul care va privi aceste imagini, va vedea câtă bucurie poate aduce un simplu covor în viața unui câine și va înțelege cât de mult merită As să aibă o casă a lui.

Stela, puiuța abandonată la protest, este în FOSTER.

O domnișoară minunată ne-a sărit în ajutor și o găzduiește pe Stela, sperăm noi, până când vom reuși să îi găsim o familie permanentă. Îi mulțumim din suflet pentru că i-a deschis ușa casei și i-a oferit șansa de a-și petrece copilăria într-un mediu în care să primească atenție, grijă și iubire.
Stela are aproximativ 3 luni, probabil va crește de talie medie și este o superbitate de cățelușă!
Are nevoie de o familie tânără, activă și responsabilă, care să aibă timp pentru ea, pentru educația ei, pentru joacă și pentru plimbări.
Este la vârsta la care descoperă lumea, învață și se atașează de oameni, iar noi ne dorim să aibă parte de toate acestea într-o familie a ei permanentă.
Fosterul este un ajutor extraordinar, dar este o soluție temporară. Stela are nevoie de oamenii ei, de o familie care să îi fie alături toată viața.

Așteptăm cererile de adopție pentru Stela în mesageria paginii!
Iar dacă nu puteți adopta, vă rugăm să o distribuiți. Poate familia ei o vede chiar datorită vouă.
Haideți să îi schimbăm povestea Stelei, dintr-un abandon într-o adopție fericită!

Vă rog distribuiti 🙏🙏🙏

Am dus-o în brațe de la mașină până în țarc, iar mâna mea stătea lipită de pieptul ei. Nu vă pot descrie ce am simțit. Aveam impresia că îi explodează inima în piept. Bătea atât de tare, atât de repede, de parcă tot zgomotul, toată agitația și toată frica din jur se adunaseră în trupul ei mic.
Roberta este doar un pui. Un pui care a fost lovit de tren, care a trecut printr-o suferință pe care niciun suflet nu ar trebui să o cunoască și căruia medicii au fost nevoiți să-i amputeze o lăbuță. Am salvat-o, am operat-o, iar acum am adus-o la adăpostul nostru, în speranța că aici va fi în siguranță până când cineva o va iubi pentru tot restul vieții.
Dar știți ce m-a durut cel mai tare? Frica ei.
Pentru că acești câini nu sunt niște obiecte pe care le mutăm dintr-un loc în altul. Simt. Se sperie. Au emoții, trăiri, nesiguranțe. Aud zeci de câini lătrând în jurul lor, simt mirosuri necunoscute, văd oameni pe care nu-i cunosc și încearcă să înțeleagă ce li se întâmplă, iar când ești atât de mic, atât de vulnerabil și ai trecut deja printr-o traumă, lumea întreagă poate părea înspăimântătoare.
Spre sfârșitul zilei, am mutat-o pe Roberta din țarcul în care se afla împreună cu frățiorul ei, pentru că el se juca destul de brutal, iar noi ne-am temut să nu-i pună în pericol recuperarea. A ajuns în căsuța căteilor speciali, unde o putem proteja mai bine, dar adevărul este că Roberta nu ar trebui să crească într-un adăpost. Nici ea, niciun alt pui.

Vă rog să mă înțelegeți, nu spun asta pentru că adăpostul nostru nu ar fi un loc bun. Facem tot ce putem pentru ei, îi îngrijim, îi hrănim și îi protejăm, dar oricât de mult ne-am strădui, un adăpost nu poate înlocui o familie. Nu poate înlocui liniștea unei case, brațele care te cuprind fără să-ți fie teamă, omul tău, care îți vorbește blând și lângă care înveți că lumea nu este un loc de care trebuie să te aperi în fiecare secundă.

Vă rog din suflet, ajutați-ne să le găsim familii acestor puiuți! Distribuiți, vorbiți despre ei, arătați-i oamenilor care poate nici nu știu că undeva, într-un adăpost, un suflet mic așteaptă să fie ales.
Roberta este așa datorită oamenilor care au ales să abandoneze, un câine ramas in 3 labute, dar nu și-a pierdut dreptul la o copilărie fericită. Are nevoie de timp să se vindece, de blândețe, de răbdare și de cineva care să-i arate că viața poate fi frumoasă și după tot ce i s-a întâmplat.
Mi-aș dori ca într-o zi să vă pot arăta un alt videoclip cu Roberta. Unul în care nu-i mai bate inima de frică în brațele mele, ci de bucurie când își aude omul venind acasă. Unul în care se joacă, doarme liniștită și crește iubită.
Niciun pui nu merită să-și trăiască întreaga copilărie într-un adăpost, oricât de bun ar fi acesta. Roberta merită o familie. Haideți să i-o găsim!
Iar cei care își deschid sufletul și ușa casei pentru Roberta și văd dincolo de dizabilitatea ei ne pot lăsa un mesaj în mesageria paginii.

Vă rog distribuiti 🙏🙏🙏

Deși este un motan care a crescut pe străzi, nu am vrea ca Ureche să se întoarcă în teritoriu. A cunoscut suficient nesiguranța vieții de afară. Ne-am dori pentru el o familie, un loc în care să stea liniștit, îngrijit și iubit, fără nesiguranța zilei de mâine.
Ureche este și FIV pozitiv, o situație destul de frecvent întâlnită la pisicile care au trăit pe stradă. Acest diagnostic nu înseamnă însă că nu poate avea o viață lungă și frumoasă. Are nevoie de monitorizare, îngrijire și de un mediu liniștit. Ideal ar fi să fie singura pisică din familie.
Și, dincolo de toate acestea, trebuie să vă spunem cm este Ureche. Un motan incredibil de blând și bun, care adoră oamenii, interacțiunea cu ei și să toarcă atunci când primește atenție.
Are doar 3 ani. O viață întreagă înainte. Și sperăm ca viața aceea să nu mai fie pe stradă.
Poate există undeva o familie și pentru Ureche.
Dacă vreți să îl adoptați, așteptăm cererile de adopție în mesageria paginii. Iar dacă nu îl puteți lua acasă, vă rugăm să îl distribuiți. Poate familia lui îl va vedea datorită vouă.